English
Cuprins:
- Anii ’1990-2000: Era inocenței
- Zorii unei revoluții (2004-2010): Când social media era încă un joc prietenos
- Explozia mobilă (2010-2015): Smartphone-ul, cătușele din buzunar
- Anii 2015-2022: TikTok și iluzia cunoașterii instant
- Anii 2022-Prezent: Inteligența artificială – salvarea sau distrugerea?
- De la un vis frumos la coșmar: Apocalipsa digitală e aici
Dacă ai o anumită vârstă, sunt sigur că ții minte foarte bine sunetul unei conexiuni la internet prin dial-up? Eu l-am auzit pentru prima dată prin 1993 iar din 1995, cu ajutorul fundației Soros (da, fundație creată de mult hulitul George Soros) am avut internet gratuit acasă.
Atunci, internetul era un club exclusivist, iar un calculator cu procesor Intel 286, costa cam 1500$ (exemplu: cel din imaginea de mai jos), adică salariul meu pe un an. Forumurile erau pline de oameni pasionați de știință, inginerie, programare sau literatură. Noaptea, citeam documentații tehnice în liniște, conectându-mă cu minți sclipitoare de pe tot globul.
În acei ani, internetul era ca o poartă spre o lume secretă. Fiecare secundă de așteptare până se încărca o pagină web era plină de anticipație.
Dar ce s-a întâmplat cu această lume plină de promisiuni? Hai să vorbim sincer, despre cum internetul s-a transformat din promisiune de eliberare într-o cursă nebună pentru atenția noastră.
PC cu procesor Intel 286,1993
Anii ’1990-2000: Era inocenței
În anii ’90, tehnologia era un lux, iar conexiunea la internet o aventură. Forumurile erau pline de discuții profunde, iar informația era tratată ca o comoară. Nu exista „viralitate”, ci doar schimb de idei.
Îți imaginezi cum ar fi fost să trăiești într-o lume fără recenzii false sau știri fabricate? Acolo a început totul – într-un mediu controlat, dar inaccesibil pentru marea masă a oamenilor.
Îmi amintesc de discuțiile constructive de pe forumuri, de respectul pentru informație și de dorința autentică de a împărtăși cunoștințe. Era o perioadă în care conținutul era verificat și valoarea era pusă pe calitate, nu pe cantitate. Accesul limitat, deși crea o anumită inegalitate, asigura un anumit standard ridicat al informației.
Internet Explorer 1995
Zorii unei revoluții (2004-2010): Când social media era încă un joc prietenos
„Vrei să fiu prietenul tău pe Facebook?”
În 2004, această întrebare părea inofensivă. La început, platforma era ca un album de amintiri online, revedeam colegii de școală, împărtășeam poze de la petreceri, și râdeam de primele meme-uri. YouTube (2005) ne oferea tutoriale de chitară și videoclipuri cu muzică și cu pisici amuzante. Totul părea… inocent.
Dar odată cu apariția acestor platforme de socializare, s-a deschis o nouă etapă în evoluția internetului. Nu doar că aceste rețele au facilitat accesul la internet pentru o masă largă de utilizatori, dar, în paralel, prețul accesului a scăzut semnificativ, făcându-l mult mai accesibil.
Internetul nu mai era un lux, ci devenea o realitate pentru tot mai mulți. Acum, toată lumea putea avea o voce – dar această democratizare a adus cu sine și o competiție acerbă pentru validare.
Postările nu mai erau neapărat despre idei, ci despre numărul de like-uri.
Îți amintești prima oară când ai verificat obsesiv un status, așteptând să vezi câți au dat click pe „like”? Acesta a fost începutul dependenței de validare digitală.
Platformele ne dădeau iluzia conexiunii, dar în realitate, ne izolau în bule de comparații constante și creau o competiție acerbă pentru atenție. Statusurile, fotografiile, totul cerea validare socială, iar comparațiile deveneau din ce în ce mai frecvente.
Utilizatorii au început să acorde o atenție exagerată modului în care sunt percepuți online, construind o lume virtuală în care imaginea de sine depindea de validarea unui public virtual.
Iar acest fenomen a marcat începutul unei noi forme de anxietate socială, alimentată de comparațiile constante și de presiunea de a proiecta o imagine perfectă.
Explozia mobilă (2010-2015): Smartphone-ul, cătușele din buzunar
Când am ținut primul iPhone în mână, nu mi-am imaginat nici o clipă impactul uriaș pe care avea să-l aibă. Ceea ce părea o minune tehnologică avea să devină un instrument cu efecte secundare alarmante.
Odată ce internetul a intrat în buzunarele noastre, am pierdut ultima barieră între viața reală și cea virtuală. Apariția smartphone-urilor ieftine și conexiunile mobile de mare viteză, accesibile acum unui public foarte larg, au făcut ca internetul să devină omniprezent.
Această democratizare a accesului, deși a adus beneficii, precum acces rapid la informații și comunicare facilă, a avut și un revers întunecat. Scăderea drastică a calității conținutului, manipularea tot mai abilă și răspândirea știrilor false au marcat începutul unui dezastru informațional. Dependența a devenit o problemă generalizată, iar efectele au fost devastatoare.
Crezi că e o coincidență că anxietatea la tineri a explodat după 2012? Odată cu Instagram, a apărut o cultură vizuală toxică, bazată pe comparații constante și pe etalarea unei perfecțiuni false.
Oamenii au început să-și prezinte o versiune editată a realității, generând anxietate, nesiguranță și un sentiment profund de inadecvare. Rețelele de socializare s-au transformat într-o vitrină a perfecțiunii, unde adevărul și autenticitatea au fost sacrificate pe altarul imaginii.
Atunci am început să înțeleg că tehnologia, deși creată cu intenții bune, poate genera probleme sociale și psihologice profunde.
Anii 2015-2022: TikTok și iluzia cunoașterii instant
Dacă Instagram ne-a făcut să ne comparăm, TikTok ne-a furat capacitatea de a gândi profund.
Apariția TikTok și a conținutului video scurt a adus o nouă provocare. Deși oferă divertisment rapid și accesibil, această platformă a simplificat excesiv conținutul, contribuind la o scădere a atenției și a capacității de concentrare.
Clipuri de 15 secunde, dansuri virale, informații simplificate până la absurd. Clipurile scurte, deseori superficiale și lipsite de profunzime, au început să domine peisajul digital, transformând modul în care consumăm informația.
Algoritmul știe mai bine decât noi ce vrem – dar ne transformă în pioni într-un joc de distragere. Algoritmul inteligent al TikTok, deși eficient în a reține atenția utilizatorilor, a creat și bule informaționale, în care oamenii sunt expuși doar la conținut similar cu preferințele lor, limitând astfel diversitatea perspectivelor.
Și nu uita de criptomonede: promisiuni de îmbogățire rapidă, dar și riscuri care au lăsat mulți cu conturile goale. În paralel, boom-ul criptomonedelor a creat o nouă formă de speculație și a generat iluzia îmbogățirii rapide, expunând mulți oameni la riscuri financiare majore.
Influențeri dubioși și scheme piramidale digitale au prins rădăcini în peisajul digital, folosind rețelele sociale pentru a atrage victime neștiutoare.
Anii 2022-Prezent: Inteligența artificială – salvarea sau distrugerea?
ChatGPT scrie eseuri, DeepMind rezolvă ecuații grele, iar deepfake-urile ne pot face să credem orice, despre oricine. Trăim în epoca inteligenței artificiale (AI) – un tărâm plin de promisiuni, dar și de pericole, unde manipularea e la ordinea zilei.
Cum vei ști dacă acest articol a fost scris de un om sau de un robot, pentru că în acest moment este imposibil să mai faci diferența!
AI poate face munca grea în locul nostru, dar din păcate ne-a furat deja creativitatea! Și când te gândești că ChatGPT care a apărut acum 2 ani, deja poate scrie un text mai repede decât o facem noi.
Și nu este vorba doar de ChatGpt. Sunt deja tone de aplicații AI care au început să înlocuiacă scriitorii, graficienii, compozitorii de muzică, contabilii, juriștii, programatorii, analiștii de date, translatorii, jurnaliști iar lista este extrem de lungă.
Și nu e vorba doar de pierderea locurilor de muncă. Gândește-te la manipularea la care suntem supuși zilnic. Algoritmii ne bombardează cu informații personalizate, care ne confirmă propriile convingeri, întărind polarizarea socială.
Suntem manipulați să cumpărăm produse de care nu avem nevoie, să votăm candidați pe care nu-i cunoaștem cu adevărat, să credem teorii ale conspirației care ne dezbină. Iar asta nu e tot! Inteligența artificială este folosită pentru a influența alegerile la nivel de stat, așa cum, din păcate, s-a întâmplat și în România. Discursuri false, profiluri false, știri fabricate – toate create de AI pentru a schimba rezultatul votului.
De la un vis frumos la coșmar: Apocalipsa digitală e aici
De la sunetul magic al modemului dial-up, o poartă spre o lume nouă și plină de promisiuni, am ajuns aici: într-o realitate distorsionată de algoritmi, minciuni și de o competiție acerbă pentru atenția noastră.
Internetul, odată o speranță, un spațiu al cunoașterii și al conexiunilor autentice, s-a transformat într-un cancer care ne erodează creativitatea, ne manipulează emoțiile și ne distruge capacitatea de a distinge adevărul de fals.
Am deja pierdut controlul, iar viitorul sună ca un ecou gol, plin de șoapte generate de inteligența artificială, șoapte care ne spun ce să credem, ce să simțim și pe cine să urâm.
Și după evoluția evenimentelor din ultima perioadă, nu cred că mai avem vreo șansă să ne trezim. Ne îndreptăm orbește spre un viitor sumbru, o lume în care umanitatea nu mai are niciun sens, o lume controlată de algoritmi reci și inimi împietrite.
Am impresia că suntem pe cale să depășim punctul critic. Am pierdut deja busola? Mai este cale de întoarcere? Sau ne-am condamnat singuri.
